Ștefăneștii de Jos este o localitate în județul Ilfov, fiind așezată în partea de N-E a Bucureștiului, la o distanță de 15 km. Comuna Ștefăneștii de Jos se află în Câmpia Vlăsiei, relieful ei este cel specific zonei de câmpie. Comuna se întinde pe o suprafața de 32 km2, localitatea aflându-se de o parte și de alta a Băltii Pasărea. La intrarea în Ștefăneștii de Jos se află o pădure (Lipoveanca-Vulpache) pe lângă care se întinde și pe o parte a comunei. Comuna este traversată de Balta Pasărea. Pădurile Runcu și Lipoveanca-Vulpache fac parte din foști Codrii ai Vlăsiei. Comuna Ștefăneștii de Jos este mărginită la sud-vest de orașul Voluntari, la nord de comuna Dascălu la est de comuna Afumați și la vest de comuna Tunari.
Printre punctele de atracție turistică ale comunei se numără un monument istoric (biserica Crețuleasca – secolul XVII), pădurile Lipoveanca-Vulpache și Runcu, balta Pasărea. Comuna este în întregime electrificata, beneficiază de apa curentă și rețea de gaze (parțial), rețea de telefonie, fibră optică. Localitatea este traversată de doua drumuri județene, are ieșire la Linia de Centura Nord a Capitalei și este traversata de autostrada A3 (cu inel de acces la infrastructura rutieră locală).
Componenta actuala a comunei:
- Ștefăneștii de Jos ( Reședința Comunei);
- Ștefăneștii de Sus;
- Satul Crețuleasca;
Denumirea anterioară sub care era cunoscută comuna era, Ștefănești – Lipovățu (menționat pentru prima oară în analele istorice în anul 1623). De asemenea, într-un trecut al comunei, mai îndepărtat, aceasta mai cuprindea și satul Boldu. Comuna sub numele de Ștefănești – Lipovățu apare citată într-o carte din 1892 (la acea vreme, județul făcea parte din plasa Dâmbovița) și avea în componență satele Boldu, Crețulești – Lipoveți, Ștefăneștii de Sus, Ștefăneștii de Jos. La acea dată, se menționează că populația comunei se ridica la 1.714 locuitori și avea 374 de case, 3 bordeie și o suprafața totală de 3.076 ha.
În anul 1915, comuna Ștefănești – Lipovățu apare ca făcând parte din plasa Băneasa, având în componență 5 sate: Ștefăneștii de Sus, Ștefăneștii de Jos, Ștefănești – Pasărea, Crețuleasca Lipovățu și Boldu. În 1915, comuna avea 372 de case locuite, 18 nelocuite, 1.993 locuitori, 3 conace de moșii, o bancă populară, o moară pe benzină, 3 biserici ortodoxe, o scoală, o primărie, o agenție poștală și telefonică, o jandarmerie și 3 cârciumi. Crețulești – Lipovățu era unul dintre primele sate care au format comuna. Satul este așezat în vestul comunei, pe malul drept al băltii Pasarea. În 1892, satul se întindea pe o suprafața de 762 ha, cu o populație de 152 locuitori. Satul avea o biserica (construită în 1818), o scoală mixta pentru băieți și fete, o cârciumă, un eleșteu și un număr de capete de vite. Astăzi, satul se numește doar Crețuleasca, din vechea așezare dându-i doar biserica (actualmente monument istoric), după ce în vremea comunismului satul a fost aproape desființat. Ștefăneștii de Jos (reședința comunei); satul care dă numele localității provine, conform tradiției populare, de la un boier Ștefan, sau Ștefănescu, care a avut legături cu revoluția lui Tudor Vladimirescu. La 1892, satul Ștefăneștii de Jos se întindea pe o suprafață de 1021 ha, având 543 de locuitori. La acea dată, moșia era deținută de doamna Elena Filipescu care, după cum ne spun documentele vremii “are 750 ha și locuitori 271 ha. Proprietarul cultivă 430 ha (20 stepa, 300 pădure)…”.
Galerie foto